Despre viitorul României

D

Spuneam, cu câteva săptămâni în urmă, într-un interviu acordat RadioFir Dej, că viitorul României nu este agricultura.

Afirmația mea se bazează pe analize efectuate de către specialiști în macroeconomie, oameni care examinează comportamentul economiei plecând de la elemente măsurabile, îndeosebi cifre. Desigur că cifrele pot fi, câteodată, calde și îmbucurătoare. Altă dată însă, ele pot fi reci și neplăcute. Oricare ar fi impactul cifrelor asupra noastră, consider că trebuie să le acceptam în mod rațional, mai ales atunci când vorbim despre economie. Să le acceptam și să tragem concluzii. Citeam recent, într-un articol din Ziarul Financiar, că “Ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut de aproape cinci ori în ultimii 25 de ani şi a ajuns anul trecut la circa 4%, conform datelor oferite de Institutul Naţional de Statistică şi de biroul european de statistică Eurostat. Evoluţia este una normală însă, pe măsură ce economia creşte şi trece de la una nedezvoltată la una în curs de dezvoltare, ponderea agriculturii scade şi creşte cea a industriei.”

Pe de altă parte, conform unui studiu ANIS, “Industria de software și servicii crește de 3 ori mai repede decât economia. Dacă în ultimii cinci ani analizați (2015-2020), creșterea economică a României a fost de 6%, industria a înregistrat o creștere de 17%”. Realitatea cifrelor ne demonstrează așadar, în mod indubitabil, că industria de software și servicii IT poate deveni un multiplicator de bunăstare pentru România. 10 locuri de muncă din IT susțin alte 10,5 locuri de muncă în economie, indirect sau indus. Din 10 locuri de muncă doar unul singur poate fi operaționalizat fără a utiliza tehnologie bazată pe software.

Produsele software ne-au invadat încet-încet nu numai locurile de muncă, ci și sfera privată. Nici chiar agricultura nu mai poate funcționa în afara tehnologiei. De la utilajele agricole, mijloacele de transport și sistemele logistice, cele de producție sau de distribuție, toate au la bază aplicații software, dezvoltate și întreținute de către specialiști IT. În viață însă, cifrele nu pot reprezenta chiar totul. Emoțiile, trăirile, sentimentele, dorințele, bucuria sau frustrarea nu pot fi exprimate în cifre.

Este trist faptul că majoritatea alimentelor pe care le consumăm provin din străinătate. Este trist că, în cea mai mare parte, România exportă produse alimentare în formă neprelucrată. Tot trist este și faptul că nu am reușit până acum să tehnologizăm, să digitalizăm agricultura. Viitorul agriculturii românești depinde în mod evident de tehnologie, printre altele. Amânarea implementării tehnologiei în agricultură ne condamnă să asistăm în continuare la declinul acesteia din urmă – sector strategic, esențial al economiei naționale de altfel. O polemică vizavi de cele două ramuri fundamentale nu ne duce, nici ea, mai departe. Pentru aceasta, decidenții și specialiștii ambelor trebuie să se pună la aceeași masă, să caute și găsească soluții, iar apoi să ia decizii. Este vremea faptelor, și nu a discuțiilor romantic-tradiționaliste cu caracter pitoresc!

Articole recente